Cauza Buturugă împotriva României
Marți, 11 februarie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România la plata sumei de 10.000 de euro cu titlu de daune morale și 457 euro cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obiectul cauzei: acuzații de violență conjugală și încălcarea secretului corespondenței electronice de către fostul soț al reclamantei
În fapt, reclamanta Gina-Aurelia Buturugă, a depus o plângere împotriva soțului ei, afirmând că a fost victima violenței domestice. Ea a susținut că a fost amenințată cu moartea și bătută. La scurt timp după prima plângere, reclamanta a depus o a doua plângere, afirmând că a fost din nou amenințată și bătută de către soțului său. Ulterior, cei doi soți au divorțat. După divorț, doamna Buturugă a solicitat o percheziție electronică a computerului familiei, susținând că fostul ei soț a intrat în mod abuziv în conturile sale electronice, inclusiv contul Facebook, și a făcut copii ale conversațiilor sale private, ale documentelor și ale fotografiilor, depunând o a treia plângere pentru încălcarea secretului corespondenței sale.
Parchetul a clasat cauza, constatând că doamna Buturugă a fost amenințată cu moartea, dar că comportamentul fostului ei soț nu ar fi fost suficient de grav pentru a se califica drept infracțiune. De asemenea, parchetul a respins, ca tardivă, plângerea doamnei Buturugă cu privire la încălcarea secretului corespondenței sale și a aplicat o amendă administrativă fostului soț.
Doamna Buturugă a contestat, fără succes, ordonanța procurorului, în fața parchetului și apoi în fața judecătoriei.
Astfel, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, doamna Buturugă a invocat lipsa de eficacitate a anchetei penale cu privire la actele de violență conjugală exercitate asupra ei, precum și faptul că nu au fost examinate pe fond de către autoritățile naționale acuzațiile conform cărora fostul ei soț a interceptat, a consultat și a salvat în mod abuziv comunicațiile sale electronice. De asemenea reclamanta a mai invocat faptul că autoritățile interne nu au efectuat acte procedurale pentru a colecta probe în scopul stabilirii realității faptelor sau calificării legale a acestora. De asemenea, reclamanta a afirmat că siguranța personală nu i-a fost protejată în mod adecvat și a criticat refuzul autorităților de a examina plângerea sa cu privire la încălcarea secretului corespondenței sale de către fostul soț.
Decizia CEDO:
Curtea a decis astfel că au fost încălcate de către Statul român dispozițiile articolelor 3 ”interzicerea tratamentului inuman sau degradant” și ale art. 8 ”dreptul la respectul vieții private, de familie și a corespondenței” din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, condamnând Statul român la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 de euro și 457 euro cu titlu de cheltuieli de judecată.
Curtea a concluzionat că Statul român și-a încălcat obligațiile pozitive prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin faptul că autoritățile naționale nu au abordat ancheta penală sub aspectul problemei specifice a violenței domestice și că, astfel, nu au reușit să dea un răspuns adecvat gravității faptelor denunțate de către doamna Buturugă.
Curtea a clarificat faptul că cyber-violența este recunoscută în prezent ca un aspect al violenței împotriva femeilor și fetelor și că poate apărea sub diferite forme, inclusiv sub forma încălcării confidențialității informatice, a intruziunii în computerul victimei și a preluării, distribuirii și manipulării de date și imagini cu caracter personal.
